Tot ma gandeam eu ca parca-parca mi-ar fi placut sa ajung intr-un lagar (curajosule!). Habar nu am cat as fi supravietuit. La cum imi ghioraie matele pe la 2 dupa-amiaza, dupa ce pe la 10 mi-am luat micul dejun, inclin sa cred ca nu mult, macar din cauza foamei. Sau la ce frig imi e daca ies cu capul gol la 4 grade Celsius. Sau la cum imi tremura picioarele cand trec pe langa un caine vagabond (cum o fi cand un soldat pune ciobanescul german pe tine?)
Dar ceva-ceva tot am in comun cu detinutii din lagarele siberiene (astia-s zeka). Nu imi fac niciodata planuri pentru mai tarziu de maine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu