miercuri, 9 noiembrie 2011

Nu, nu stiam ca rata e grasa

Teoretic, e o intalnire informala dintre client si aia pe care clientul ii freaca non-stop la cap. O cina. Practic, pentru tine, e ceva mai mult de atat. E atingerea dintre doua lumi. Atingerea superficiala dintre lumea in care esti obisnuit sa te stergi pe maini dupa ce te speli cu un prosop de bumbac, pe care dupa aia il arunci intr-o lada sub chiuveta, si lumea in care, dupa ce te speli, iti incalzesti un pic mainile sub uscator, apoi le bagi in buzunar, chipurile cauti ceva pe acolo, ca sa le usuci de-a binelea. Atingerea dintre o lume in care concediile se fac la ski la granita cu Elvetia - deci nu in Italia, Franta, Germania sau Austria, ci la granita cu Elvetia - si o lume in care un asfintit langa Agapia e tot ce poate fi mai frumos pe lume. Scurta suprapunere a unei lumi in care meniul e un meniu cu o lume in care meniul e de fapt curs de limba franceza, nivel avansat.
Dar ce sa vezi? Chiar si asa, reusesti sa faci fata cu succes. Esti imbracat ok, stii ce sa comanzi (bineinteles, dupa ore intregi de studiu prealabil asupra meniului si sfaturi de la colegi care au mai trecut prin dintr-astea), nu scapi nimic pe tine, nu ai decat o mica-mica tentatie sa impaturesti la loc prosopul de bumbac si sa il pui la loc, dar te gandesti "Bai, ia stai putin, cum dracu', adica eu ma sterg pe bot cu el si dupa aia vine altul si se sterge si el la bot? Mai trebuie sa fie ceva", si te uiti jos si vezi ladita unde trebuie sa il arunci)... Pare ca te acomodezi destul de lejer cu lumea asta noua. Nu esti tu de acolo, dar nici nu pari complet bulversat, dat jos cu doua ore in urma din personal.

Asta numai pana cand cineva de Dincolo te intreaba cu un amestec de mirare si inca ceva, poate dezaprobare, "Cum, nu stiai ca rata e grasa?"

8 comentarii:

  1. de fiecare data cind merg la dejunuri cu oameni "importanti" (cum le place lor sa se numeasca), incerc sa-mi aduc aminte de faptul ca si ei se spala pe dinti dimineata, si ei fac caca....etc. Si ma relaxez atit de tare, incit ma pufneste risul. Ma rog...sincer, nu m-am prins la faza cu rata. Mi se trage cu siguranta de la oboseala...

    RăspundețiȘtergere
  2. Faza cu rata e ca, de fapt, aia m-a intrebat (desigur, nu explicit, dar acolo batea) "cum, nu ai mancat niciodata rata?" Dap, nu mancasem. cum nu am mancat niciodata nici creveti si alte delicatese. nu prea sunt tocmai iesit prin restaurante.

    RăspundețiȘtergere
  3. wow, ce ma seaca faze din astea. trebuia sa-i fi dat peste bot...eu asa fac, pt ca nu ma pot abtine...:)imi place sa pisc inapoi

    RăspundețiȘtergere
  4. a, nu, m-a amuzat, nu m-am simtit jignit. dar mi-am dat seama ca ar trebui sa mai incerc niste mancaruri ceva mai elaborate decat frigarui de pui sau pui cu ciuperci

    RăspundețiȘtergere
  5. da, inteleg ca nu te-ai simtit jignit, asta e ft bine, pt ca nu aveai de ce. Ma refeream la atitudinea asta de 2 lei a unora...pe care daca ii iei la puricat sint praf. Dar ma rog, nu e important. Ici et Là din Pta Romana e un restaurant unde se maninca bine, dupa parerea mea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Zau? Paii, eu prin piata romana lucrez

    RăspundețiȘtergere
  7. am uitat sa mentionez insa ca si preturile sint destul de "piperate", ca sa ma mentin in acelasi registru culinar...

    RăspundețiȘtergere
  8. A, nici nu imi imaginam altceva. De fapt, mi-am adus aminte ca stiu unde e restaurantul asta. Pe Mendeleev, pe acolo. Ei, lasa, raman in continuare la frigaruile de pui

    RăspundețiȘtergere