Ca tot sunt eu visul mamelor cu fiice de maritat

Cred ca sunt primul tip din ultimii, nu stiu, 20 de ani, zic si eu, care a intrat intr-un magazin de nasturi. Cine-ar fi crezut ca unu' cu casti in urechi, cu aspect mai militaros, asa (aveam o camasa kaki), ras in cap, ar fi putut intra intr-un magazin de-asta, rezervat exclusiv femeilor, zic eu, mai ales celor la care, in cartea de munca, la profesie, le scrie "casnica"? In fine, cautam un nasture...
Inauntru, era o tantica din categoria de mai sus sau pensionara, oricum, care cred ca asta facea in majoritatea timpului, cosea nasturi, si mai era si o fata tanara, cu ochelari, probabil studenta la teologie, filosofie, literatura, ceva de genul asta, care mai mult ca sigur sta la camin undeva in Fundeni sau Magurele. Si hop top!, apar si eu si intreb de un nasture gri! Mai simteam cam stanjenit, plm, n-oi fi eu vreun mare smecher, da' orisicum, intr-un magazin de nasturi? O intreb pe tanti aia care vindea de nasturele ala, la care ea imi raspunde cu o acreala de-am regretat instantaneu c-am intrat: "N-am! E greu sa gasesti nasturi care sa semene unu' cu altu'". "Da' mai stiti alt magazin de genu' asta?" (Ca sa vezi, prinsesem gustul, de-acuma numa' in magazine de nasturi as fi intrat). Vanzatoarea se uita inainte, demn - ce i-o fi trecut prin cap,"dom'le, da' tu ma intrebi acu' de concurenta?" - si imi raspunde printre dinti, si mai acru: "Mai e unu' pe Selari... si la magazinul Victoria... si mai e unu' si la Piata Obor..." Ahaa, ia uite ce multe sunt!
N-am mai fost si la astea, da' seara am cusut la nasturii pe care ii aveam deja de mi s-au impaienjenit ochii.